vineri, 22 octombrie 2010
Ca un magnet
Devreme acasa....soarele straluceste foarte tare,dar pe cat de tare straluceste,pe atat de rece si este,la fel ca si tine. Nu mai suportam o noapte in plus acolo, totul ma chema aici, acolo eram singura,bolnava,aici sunt toti cei dragi.
Facultatea...mi-a priit bine schimbarea,inca imi place,oameni noi,alte caractere,alte povesti de viata interesante...aaa,si cea mai faina parte din asta e ca m-am inscris la un curs de sarba,de mult asteptam sa se iveasca o ocazie,si asa merg la sarba impreuna cu colegul meu rus:). wish me luck!
Ganduri multe si neintelese,sau mai bine spus care nu vor sa fie acceptate se tot zbat,se intorc pe o parte si pe alta si nu-si gasesc locul...iese pe strada, printre oameni,dintr-o data vrea sa fie singura in camera ei,nu trece mult timp si sa plece e tot ce isi doreste,a plecat,e acasa in patul ei. Nici aici nu e bine,e aproape dar si mai departe parca...plec sa zbor,cheile de la masina de pe frigider si D-zeu cu mine!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu